Expoziţia temporară „Brukenthal Exclusive”, în care sunt expuse pictura „Omul cu tichie albastră” de Jan van Eyck şi alte patru capodopere de Tiţian, Veronese şi Hans Memling, a fost vernisată miercuri seara la Palatul Dacia-România în cadrul programului expozițional Art Safari.
La eveniment au fost prezenţi Lucian Romaşcanu, ministrul Culturii, Sergiu Nistor, consilier prezidenţial, Alexandru Chituţă, managerul Muzeului Naţional Brukenthal, Ioana Ciocan CEO Art Safari, manageri de muzee din Capitală, peste 20 de ambasadori și atașați culturali, secretari de stat din Guvernul României, academicieni și alți invitați.
Ioana Ciocan, CEO Art Safari şi comisar al României la Bienala de la Veneţia, a afirmat că prin această expoziţie, realizată în parteneriat cu Muzeul Brukenthal, doreşte să arate că şi în România există lucrări extrem de importante, şi anume, lucrări din Renaşterea italiană.
Ioana Ciocan a precizat că aducerea lucrărilor de la Muzeul Brukenthal la Bucureşti a însemnat un efort susţinut. „Când mă refer la susţinut, mă refer la dificultăţile pe care le avem în a transporta artă dintr-un loc în altul, la dificultăţile de asigurare, pentru că aici vorbim de 75 de milioane de euro, şi toate aceste lucruri nu ar fi fost posibile dacă în anul zece de existenţă, pentru ediţia cu numărul unsprezece, domnul Lucian Romaşcanu nu ar fi dat un ordin de ministru prin care Art Safari să fie declarat program strategic pentru România. (…) Dacă pentru Viena, Paris, Londra, Roma, Stockholm, Lisabona, Beijing, toate expoziţiile astea sunt normale, să ştiţi că la noi este un pic mai dificil să fie normale. Ce încearcă Art Safari să facă, şi acum cu ajutorul Muzeului Brukenthal, este să pună România, să pună ţara noastră alături de celelalte capitale ale Europei”.
Managerul Muzeului Naţional Brukenthal, Alexandru Chituţă, a spus că expoziţia „Brukenthal Exclusive” reprezintă un spectacol pentru Bucureşti şi, totodată, o exclusivitate. „Această expoziţie pentru Sibiu înseamnă foarte mult, pentru că este prima expoziţie a Muzeului Brukenthal la Bucureşti și în România cu aceste capodopere, iar pentru Bucureşti este un spectacol, este o exclusivitate pe care noi, sibienii, şi Muzeul Naţional Brukenthal împreună cu Art Safari şi cu ajutorul Ministerului Culturii o realizăm pentru publicul de aici, pentru specialiştii, pentru studenţii, pentru turiştii care vin în Bucureşti, de a nu mai veni până la Sibiu şi timp de zece zile să vină la Art Safari să vadă o expoziţie de nota zece în cele 10 zile de vizitare. La 206 de existență a Muzeului Brukental, am putut ca o parte din capodoperele pe care le deținem să fie expuse și la București. Până acum au fost expuse în diferite țări europene, însă nu am avut capacitatea financiară şi energia ca să organizăm o expoziție și la București”.
El a subliniat că aducerea la Bucureşti a exponatelor a însemnat multă muncă din partea tuturor celor care s-au ocupat de aceasta.
„A însemnat multă muncă. Este o expoziţie la care s-a lucrat în 60 de zile cât pentru doi ani, cât pentru 700 de zile. Numai noi, cei care am organizat această expoziţie, ştim cât am dormit ca să o facem. Trebuie să avem o doză de nebunie să facem o asemenea expoziţie, însă am avut mare noroc, fiindcă au fost fonduri necesare pentru a plăti asigurarea, pentru a veni cu lucrările cu transport asigurat. Problema în primă fază, când vorbeşti de o asemenea expoziţie, sunt fondurile: ai fonduri de asigurare, ai fonduri pentru transport şi aşa mai departe, pentru că nu sunt lucruri ieftine. O asemenea expoziţie se discută cu doi ani înainte, cu asiguratorul lucrezi cu şase luni înainte”, a explicat Alexandru Chituţă.
Managerul a precizat că deşi cei de la Art Safari au discutat cu toţi asiguratorii din România, nu a fost găsit niciunul care să asigure lucrările, acest lucru fiind realizat cu un asigurator din Marea Britanie.
Acesta a spus că la Bucureşti au fost aduse „cinci capodopere, cea mai veche din 1430, cea mai nouă, de pe la mijlocul anilor 1550”.
„Este o expoziţie care aduce cinci lucrări realizate de patru artişti care pot fi văzuţi în exclusivitate doar la Sibiu: Jan van Eyck, Tiziano Vecellio / Tiţian, Paolo Veronese şi Hans Memling. Sunt artişti care sunt recunoscuţi pe întreg mapamondul, sunt artişti care sunt expuşi nu în toate marile muzeele din lume, ci doar în câteva. De pildă, de la van Eyck se mai păstrează astăzi doar 20 de lucrări, aşadar doar în câteva locuri mai poate fi văzut, printre care unul şi la Muzeul Naţional Brukenthal”, a menţionat Alexandru Chituţă.
În cadrul festivităţii de deschidere a expoziţiei, managerul Muzeului Brukenthal le-a oferit ministrului Lucian Romaşcanu şi consilierului prezidenţial Sergiu Nistor câte un portret al baronului Brukenthal realizat de artista Sofia Frankl, iar CEO-ului Art Safari, Ioana Ciocan, o diplomă de excelenţă.
Lucian Romaşcanu a afirmat că tot ceea ce se realizează la Ministerul Culturii se face „cu smerenia cuvenită artei şi culturii”.
„Anul trecut a fost pentru prima dată când Ministerul Culturii a finanţat un program de artă plastică la nivel de program strategic, anul ăsta a fost declarat prin ordin de ministru Program Strategic Art Safari şi mă bucur că am reuşit să facem rost de fonduri. Acesta este un lucru rar pentru cultură, în general, şi pentru Ministerul Culturii, în special, astfel încât să dăm artei plastice ceea ce i se cuvine şi ceea ce nu a primit până acum. Avem foarte multe festivaluri de teatru pe care le finanţăm, avem cinema, avem operă, urmează marele Festival George Enescu, nu aveam artă plastică. Şi iată că, dintr-odată, începând de anul trecut, şi meritul este exclusiv al echipei Art Safari pentru ceea ce au făcut în 9-10 ani până atunci, amînceput să finanţăm arta plastică. Această expoziție ce conține 5 picturi absolut unice şi senzaţionale reprezintă un exemplu superb de parteneriat public-privat Muzeul Brukenthal aparţinând Ministerului Culturii, iar Art Safari fiind un proiect privat, cele două realizând împreună lucruri extrem de frumoase pentru cei care iubesc arta. Mulțumesc Ioana și îți mulțumesc Alex pentru acest efort de a realiza această expoziție inedită”.
Consilierul prezidenţial Sergiu Nistor a amintit cum au revenit lucrările la Sibiu după ce au fost confiscate de regimul comunist în 1948 și expuse la București și după ce au ajuns și cele 4 lucrări furate în România şi cum s-au reîntors acestea la Muzeul Brukenthal.
„Acum 17 ani eram la Sibiu, la Muzeul Naţional Brukenthal,cu cel care atunci era primarul Sibiului, preşedintele nostru de astăzi, asistând la deschiderea cutiilor care aduceau din locul în care fuseseră luate aceste tablouri pe care astăzi le veţi admira aici. Nu doar că au fost furate, ele aduse în ’98, au poposit până în 2006 la Bucureşti. La rândul meu, în acea seară la Brukenthal, am simţit că oraşul Sibiu, prin ceea ce primea după câţiva ani de zile de aşteptare înfrigurată, îşi regăsise sufletul care îi lipsea pentru a fi la acel moment o adevărată Capitală Europeană cu care România să se prezinte Europei”, a spus Sergiu Nistor.
În cadrul evenimentului a fost lansat și catalogul expoziției tipărit în condiții grafice excepționale sub egida Editurii Muzeului Național Brukenthal.
Expoziţia temporară „Brukenthal Exclusive” va putea fi vizitată la Palatul Dacia-România din strada Lipscani 18-20, în perioada 20-30 aprilie.
Cinci dintre cele mai importante capodopere ale artei universale vor putea fi admirate pentru scurt timp la Art Safari, în inima Bucureştiului: „Omul cu tichie albastră” – Jan van Eyck (cca 1390-1441), „Ecce Homo / Iată omul!” – Tiziano Vecellio / Tiţian (1488/90-1576), „Cap de copil” – Paolo Veronese (1528-1588) şi „Portret de bărbat citind” şi „Portret de femeie rugându-se” – Hans Memling (1430/33-1494).
-Lucrarea „Omul cu tichie albastră” este singura creată de artistul flamand aflată în România şi una dintre cele 20 de lucrări care i-au fost atribuite la nivel mondial.
Opera, pictată în jurul anului 1430, a fost achiziţionată în secolul XVIII de baronul Samuel von Brukenthal. Multă vreme s-a crezut că a fost realizată de artistul german Albrecht Dürer, din cauza monogramei AD ce poate fi văzută în colţul din stânga sus. S-a dovedit însă că monograma şi anul pictării sunt elemente adăugate portretului mai târziu, în secolul XVIII, probabil datorită cotei de piaţă ridicate pe care Dürer o avea în epocă.
Această lucrare se înscrie în seria picturilor celebre ale artistului, precum „Bărbatul cu turban roşu”, considerată a fi un autoportret şi aflată la National Portrait Gallery din Londra, sau „Bărbatul cu inel”, de la Kunsthistorisches Museum din Viena.
-Tiziano Vecellio – Tiţian (1488/90 – 1576) a avut o carieră îndelungată, creând până în ultimele zile ale vieţii. Caracterul extraordinar al vieţii şi operei lui Tiţian i-a determinat pe contemporanii săi să îl considere „un soare între alte stele”, făcând aluzie la un vers din Divina Comedie a lui Dante (Paradisul, cântul 33).
În „Ecce Homo”, Tiţian exploatează o temă rară în pictura italiană a secolului al XVI-lea. Lucrarea i-a fost comandată prima dată în 1543 de către omul de afaceri flamand Giovanni d’Anna (van Haanen). O versiune a acestei lucrări de Tiţian, realizată ulterior, în 1548, este expusă în Muzeul Prado, Madrid.
-Paolo Veronese (1528 – 1588), mare artist renascentist, a pictat lucrări de foarte mari dimensiuni, cu subiecte istorice, religioase şi mitologice, majoritatea păstrate în clădirile pentru care au fost create. Muzeele deţin de regulă doar portrete.
Micuţul portret din colecţia Brukenthal reprezintă o etapă a procesului de creaţie a portretului lui Iseppo da Porto şi al fiului său Adriano, comandat pentru Palazzo Porto din Vicenza. Versiunea finală a lucrării este expusă în prezent în Galeria Uffizi din Florenţa. Capul de copil, pictat realist, fără intervenţii şi consideraţii personale asupra subiectului, îngăduie descifrarea personalităţii celui care a pozat tăcut, cu ochi iscoditori, interogativi, cu trăsături destinse de o uşoară mirare, specifică vârstei.
-Hans Memling (1430/33 – 1494) a fost cel mai popular pictor olandez al vremii sale. S-a specializat în lucrări cu tematică religioasă. De asemenea, a inovat introducând peisajul în planul îndepărtat al compoziţiei portretelor.
Cele două portrete pandant din colecţia Muzeului Brukenthal, „Portret de bărbat citind” şi „Portret de femeie rugându-se”,
înfăţişează un cuplu matur, redat în stilul specific şcolii flamande. Atitudinea pioasă corespunde momentului lecturii; bărbatul ţine în mâini o carte de rugăciuni şi este reprezentat alături de fiul său; în spatele femeii se află un căţeluş, element inclus în compoziţiile vremii ca simbol al fidelităţii.
