O lucrare inedită a fost realizată de Muzeul Național Brukenthal prin cercetătorii Dana Roxana Hrib și Raluca Maria Teodorescu. Catalogul „Cultură în multe culori” a fost prezentat publicului vineri. Lucrarea prezintă o cercetare a discriminării rasiale în picturile deținute de muzeu, majoritatea dinainte de secolul XIX. Activitatea de cercetare a fost cofinanțată de Administrația Fondului Cultural Național.
La lansarea catalogului „Cultură în multe culori” au luat cuvântul Tiberiu Baruch, Președintele Comunității Evreiești din Sibiu, Dorin Cioabă, Președintele Internațional al Romilor, Levente Serfozo, Președintele Asociației HID și al Centrului Cultural Maghiar din Sibiu, iar din partea Muzeului Național Brukenthal au prezentat autoarele volumului Dana Hrib, Raluca Teodorescu și realizatoarea interviurilor Andreea Corca.
Cu text bilingv, RO-EN, volumul este structurat în patru părți: o prezentare succintă a istoriei discriminării rasiale, explicarea conceptului de colorism și a implicațiilor acestuia, catalogul lucrărilor de pictură europeană, din colecția muzeului, în care sunt ilustrate persoane de culoare și interviuri cu reprezentanți ai comunităților etnice din Sibiu: Tiberiu Baruch, Dorin Cioabă, Zeno-Karl Pinter, Fawzia Rehejeh și Levente Serfőző.
Argumentul cercetării
În introducerea catalogului autorii prezintă argumentul cercetării. Oferim un extras:
„La nivelul oamenilor obișnuiți, din secolul XV și până în prezent, ignoranța a fost principalul obstacol în calea identificării și surmontării acestor disfuncționalități.
În a zecea ediție a lucrării sale Systema Naturae, taxonomistul suedez Carl Linnaeus (1707 – 1778) împărțea specia umană în patru categorii sistematice, după culoare: alb european, roșu american, galben asiatic și negru african; acestora, el le-a adăugat categoria „monstruos” pentru oamenii sălbatici și monstruoși, grupuri necunoscute și indivizi mai mult sau mai puțin anormali. În mod evident, conținutul celei de a cincea
categorii se raporta la ceea ce Linnaeus considera a fi cunoscut, civilizat, potrivit culturii din care provenea și pe care o considera normativă.
Colecția de pictură europeană a Muzeului Național Brukenthal este alcătuită din produse artistice ale lumii lui Carl Linnaeus: 1.235 lucrări datate în secolele XV – XIX; dintre acestea, doar 16 lucrări, datate în secolele XVI – XVIII, prezintă persoane originare din Africa, Orientul Îndepărtat sau chiar nativi americani. Cu totul diferită este situația reprezentărilor persoanelor din Orientul Apropiat, a căror interacțiune cu
spațiul european a fost complexă și îndelungată.
Deoarece selecția este redusă, în catalog au fost incluse și lucrări de pictură nerestaurate încă, prin urmare puțin cunoscute. Din punct de vedere tematic, acestea pot fi structurate în scene istorice, scene biblice, vedute și
scene de gen.
Din punct de vedere compozițional, sunt reprezentate: 23 persoane de origine africană (22 bărbați și 1 femeie) dintre care 4 magi, 10 paji, 2 servitori, 5 însoțitori de suită și 2 personaje fără un rol precis; 8 persoane de origine asiatică (toți bărbați) dintre care 7 sclavi și 1 însoțitor de suită;
1 sau 2 reprezentări de nativi americani (bărbați), imprecise descriptiv sub aspectul costumului și specificului fizionomic.
Din punctul de vedere al abordării artistice, majoritatea reprezentărilor persoanelor de culoare sunt minim descriptive sub aspect fizionomic, având menirea de a sublinia importanța socială a altor personaje a căror trenă sau obiecte le poartă; o parte sunt asociate unor animale (cai, câni) mai bine detaliate, pictate în culori deschise; nu în cele din urmă întâlnim personaje cu tenul închis pictate pe un fundal întunecat sau în zone compoziționale umbrite.
Privind lucrările din catalog, este evident faptul că populația de culoare era puțin cunoscută în sec. XVI-XVIII, multe descrieri fiind realizate pe baza imaginației sau după alte lucrări. Ca și în cazul taxonomiei lui Linnaeus, necunoscutul era considerat abatere de la normalitatea vremii; în consecință s-a recurs la delimitare (ei nu sunt ca noi) și dezumanizare.
Este importantă înțelegerea acestui tipar de gândire deoarece, arta a constituit etapa intermediară a instituționalizării rasismului, între clasele conducătoare, generatoare de ideologie, și oamenii obișnuiți, marcați de ignoranță.”
Volumul poate fi descărcat în format pdf la www.brukenthalmuseum.ro/virtuale/cultura/3.Catalog.pdf
Foto: Adrian Luca
