Un maghiar mutat la Sibiu a descoperit artefacte dacice de 2200 de ani și unelte de bronz de peste 3000 de ani

Publicitate

Lorant Erdei este cunoscut deja sibienilor pentru bucatele alese pe care le prepară la restaurantul Lor.And. Un chef din Satu Mare, instruit în Budapesta și apoi călit la nivel înalt în Franța la un restaurant cu 2 stele Michelin, Lorant a ales Sibiul. Din cauza unei povești de dragoste care a dus la o familie fericită. Dar Lorant nu este doar un bucătar vestit în România, ci și un pasionat de pescuit și de… arheologie.

Nu este singurul din Sibiu. Alături de el sunt deja mai mulți pasionați care au investit timp și energie pentru a cerceta pădurile și dealurile județului în căutarea de mici descoperiri. Nu vânează comori, ci o face din pasiune. O combinație de ieșire în natură, la aer curat cu pasiunea cercetării arheologice.

Orice descoperire cu importanță arheologică, fie că este pe terenul tău sau de oriunde, trebuie predată instituțiilor statului. Procedura este simplă: o duci la Primărie, ei fac proces verbal pentru obiectele găsite și le predau la Direcția de Cultură. Aceștia o alocă unui muzeu cu capacitate de depozitare și expertiză arheologică. În județul Sibiu, singurul astfel muzeu este Brukenthal.

Dar în România, realitatea arată cu totul altfel.

Investiga urme de urs și a dat peste un tezaur dacic

Lorant Erdei a ieșit la plimbare pe dealurile dintre Șura Mare, unde locuiește, și satul Hamba. A luat la el și detectorul de metale. El recunoaște că singura frică a lui când cutreieră dealurile și pădurile sunt urșii și câinii ciobănești. Dar mai ales urșii. Și el și alți căutători ca el au avut dese întâlniri cu aceste animale, aflate în număr foarte mare pe raza județului Sibiu. La 1 august 2021, la orele amiezii, Lorant se plimbase deja de multe ore pe dealurile spre Hamba. Degeaba. O zi călduroasă, dar fără nicio reușită. Nici măcar o conservă rătăcită de vreun cioban. Ar mai fi stat, dar a văzut urme de labe de urs proaspete. S-a aplecat să le cerceteze mai atent și a lăsat detectorul de metale jos. Și de aici începe nebunia. Pregătit să plece acasă pentru că urmele arătau un urs în zonă, Lorant a auzit aparatul de lângă el că o ia razna. A săpat puțin, și la 25 de centimetri, adică la o adâncime foarte mică, a găsit o grămadă de artefacte. Pline de pământ erau evident vechi. De frica ursului, nu a mai cercetat restul zonei, a pus maldărul de obiecte cum erau cu pământ în rucsac și a plecat.

A mers la Primărie cu obiectele și aici a văzut ce sunt. Cei din Primăria Șura Mare, pentru a face proces verbal pentru artefactele primite le-au întins pe o coală mare albă (foto). Castroane, fibule, lanțuri și alte obiecte, toate din argint. Obiectele predate de Lorant au fost trimise de Primăria Șura Mare la Direcția de Cultură. Și acum începe odiseea.

2200 de ani în pământ și încă unul prinse în birocrație

Cum avea să afle mai târziu, obiectele găsite de Lorant sunt dacice și datează din secolul I – II înainte de Christos. Ajunse la Direcția de Cultură Sibiu obiectele s-au împotmolit. Și nu doar acestea. Și alte descoperiri arheologice întâmplătoare aduse de diverse persoane au rămas blocate în această instituție. După o perioadă, cu puține zile înainte de schimbarea conducerii instituției, toate obiectele au fost trimise la …. Muzeul ASTRA. Deși acest muzeu nu are expertiză arheologică, dar are arheologi și autorizație de depozitare. Și au stat și acolo. Abia după un an de la descoperirea lor, la finele verii lui 2022, artefactele, la presiunea celor ca Lorant care întrebau de soarta lor, au fost predate înapoi la Direcția de Cultură Sibiu, care le-a predat la Muzeul Brukenthal din Sibiu. Apoi a început procesul de curățare, identificare și punere în valoare.

Lorant a văzut obiectele curățate după un an și jumătate

Deși om în toată firea, cu reputație ca chef în toată România, Lorant a fost astăzi ca un copil. Muzeul de Istorie din cadrul Muzeului Brukenthal l-a invitat alături de soție și câțiva prieteni și ei pasionați de acest domeniu să vadă tezaurul dacic descoperit de el. „Arată ca noi” a exclamat unul dintre ei. Natea Ghiță, arheolog și expert al muzeului Brukenthal le-a etalat toate obiectele. Fibule, cupe, lanțuri și multe obiecte mici, toate din argint arătau ca noi. „Sunt în stare foarte bună” le-a spus Natea celor prezenți. El a explicat că se pot data aproximativ în secolul I înainte de Christos, ca fiind dacice. Tezaurul găsit de Lorant la Hamba întârește o informație mai veche știută de arheologi că în acea zonă a existat o importantă așezare dacică. El a spus că primesc tot mai multe artefacte arheologice de la oameni care folosesc detectoare de metale sau alte tehnologii din tot județul, unele fiind unicat.

Lorant a luat în mână fiecare obiect și le explica prietenilor și expertului de la Brukenthal cum le-a găsit. Cu mănuși și mare atenție Lorant a fost vizibil bucuros să revadă marea sa descoperire.

Surpriza muzeului: topoarele de bronz de peste 3000 de ani… descoperite tot de Lorant

Chemat de cei de la muzeu pentru a vedea tezaurul dacic și a oferi mai multe informații despre locația exactă, Lorant a avut parte și de o surpriză. Muzeul Brukenthal a primit de curând, tot prin traseul rătăcirii Direcția Cultură – ASTRA, un set de artefacte din epoca bronzului, capete de topoare. Datarea istorică le situează acum peste 3000 de ani, tot în zona Șura Mare, unde Lorant le-a găsit. Acestea au fost descoperite în 2020, în plină pandemie și au stat blocate la alte instituții peste doi ani!

Reprezentanții muzeului Brukenhtal au promis că odată finalizate toate demersurile, artefactele vor fi expuse în secțiunea dacică a muzeului de Istorie din Sibiu.

Conform legii, Lorant Erdei este îndreptățit să primească de la Ministerul Culturii, o răsplată în bani de 30% din valoarea stabilită de experți pentru descoperirea sa. Cazuistica actuală din România arată că adesea instituțiile statului amână mult aceste plăți sau le refuză, mulți descoperitori ajungând să se judece pentru dreptul lor de descoperire.

Astăzi, însă, Lorant Erdei a fost fericit. A revăzut ambele descoperiri importante făcute de el. Și așteaptă ca la toamnă să poată fi văzute de toți oamenii la Muzeul de Istorie din Sibiu.

Publicitate