Anii Drumeţiei este tema prioritară a anilor 2021-2022 pentru Consiliul Judeţean Sibiu. După Sibiu Capitală Culturală, Sibiu Regiune Gastronomică, acest program, Anii Drumeţiei, îşi propune să re-aducă în prim plan eco-turismul şi să îndemne sibienii şi nu numai să revină la o veche tradiţie a acestor meleaguri: drumeţia. Fie că mergi pe jos sau cu bicicleta ori chiar cu o canoe pe Olt, ideea de eco-turism doreşte să impulsioneze pentru judeţul Sibiu un altfel de turism. Consiliul Judeţean Sibiu alături de Asociaţia Judeţeană de Turism Sibiu au pus proiectul în mâinile lui Adrian Bibu, administratorul public al judeţului şi Sergiu Olteanu, consultant independent alături de echipa sa.

Şi ce debut oficial mai bun pentru un asemenea proiect care încureajează sibienii şi turiştii să ia la pas meleagurile judeţului şi să încurajeze astfel şi dezvoltarea economică a mediului rural decât un traseu turistic. Startul a fost la cu o conferinţă de presă organizată la Muzeul Astra, în Pădurea Dumbrava, unde obiectivele proiectului au fost prezentate de Daniela Cîmpean, preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, alături de Adrian Bibu şi Sergiu Olteanu. „În contextul pandemiei am constatat că mulţi simt nevoia de a ieşi în natură. Asta ne-a făcut să gândim acest program să folosim potenţialul pe care îl are judeţul Sibiu pentru drumeţie” a motivat proiectul Daniela Cîmpean.

Cei doi ani ai proiectului vor fi dedicaţi primul identificării şi amenajării la standarde a traseelor turistice şi cicloturistice din tot judeţul, iar al doilea promovării acestora turiştilor locali, naţionali şi internaţionali. Consiliul Judeţean a alocat 1,5 milioane lei pentru proiect pentru refacerea traseelor turistice, identificarea şi marcarea traseelor noi, omologarea traseelor şi promovare. La această sump se adaugă sumele alocate prin agendele culturale, sportive care au ca temă transversală Anii Drumeţiei. „Oamenii din satele judeţului sunt principalii beneficiari. Traseele pe acolo trec. Este şansa lor să se dezvolte de pe urma acestui program. Îi vom consilia, avem proiecte de parteneriat cu Ministerul Agriculturii să îi ajutăm să acceseze fonduri” a explicat Cîmpean.

Din tramvai în microbuz, apoi la pas pe deal în sus!

O parte din jurnaliştii locali au acceptat provocarea organizatorilor de a inaugura acest proiect Anii Drumeţiei, printr-o… drumeţie. Cu sprijinul Primăriei Răşinari am pornit spre această comună cu tramvaiul lor. Dar pe la mijlocul drumului am fost preluaţi de un microbuz. Tramvaiul din Răşinari are încă mari probleme de logistică şi primăria din localitate se chinuie de ceva vreme să modernizeze acest mijloc de transport.

Ajunşi în centrul comunei, am luat-o la pas pe deal în sus spre Cisnădioara conduşi de Cristian Cismaru, un ghid cu multă experienţă de loc din Cisnădioara. Încă din tramvai, acesta ne-a povestit istoria brânzei telemea de la Răşinari şi ne-a dat să gustăm din aceasta, în comparaţie cu o brânză maturată stil franţuzesc. De altfel pe tot traseul, ghidul nostru a citat din diferite monografii de la Biblioteca ASTRA din poveştile Răşinariului şi ale zonei pe care o parcurgeam. Traseul ales a presus o urcare pe dealurile ce despart Răşinari de Cisnădioara, pe lângă trei troiţe până la o zonă de belvedere din care pe de o parte puteai admira Răşinariul, pe alta Cisnădioara şi Cisnădia. Acolo un grup de tineri ne-au aşteptat cu un picnic pe pături de la Covtex Cisnădie şi cu produse tradiţionale din judeţul Sibiu şi nordul Olteniei. Fiecare produs cu istoria sa, atent povestită de ghidul nostru.

Grupul de jurnalişti care au răspuns provocării organizatorilor au fost însoţiţi pe tot traseul de Daniela Cîmpean, Adrian Bibu şi Sergiu Olteanu, alături de alţi membrii ai echipei de proiect. Un punct interesant pe traseu a fost meditaţia naturii. Pe un tăpşan mai sus de o micro-fermă de vaci, la limita dintre localităţile Răşinari şi Cisnădioara, ghidul nostru ne-a invitat să ne aşezăm pe iarbă şi să luăm o plantă din jur şi să ne bucurăm de natură în linişte câteva minute. Să simţim vântul care bătea şi făcea soarele să nu pară aşa puternic, alături de zumsetul insectelor şi ciripitul păsărilor din pădurea învecinată.

Cu bicicleta prin pădure… cicloturism amator!

După picnicul din zona de belvedere Daniela Cîmpean a fost invitată să manevreze un zmeu. Exerciţiu dificil cu un zmeu profesional pe un vânt puternic. Dar preşedinta CJ a ascultat indicaţiile maestrului în zmee şi a încercat manevrarea. Apoi a lansat provocarea presei, iar subsemnatul am încercat cu multă forţă şi puţină dexteritate şi am înălţat un zmeu între cele două localităţi: Răşinari şi Cisnădioara.

De aici plecarea propusă spre Muzeul Satului ASTRA s-a făcut după dorinţa fiecăruia: cu bicicleta electrică prin pădure pe traseul cicloturistic Cioran sau pe jos spre Răşinari. O parte am ales bicicleta, deşi nu am mai mers prin pădure cu aşa vehicul şi nici cu una electrică. Am remarcat că deşi terenul foarte accidentat, plin de noroi, povârnişuri şi rădăcini de copaci, Daniela Cîmpean a condus plutonul pe tot traseul până în Sibiu, cu multă dexteritate. La Muzeul ASTRA am fost aşteptaţi cu apă rece cu mentă să ne răcorim.

Anii Drumeţiei… un proiect cu real potenţial

Proiectul Anii Drumeţiei are un real potenţial. Va îmbina cultura cu gastronomia şi eco-turismul. Este o evoluţia firească a macro-proiectelor din ultimii ani ai judeţului. Succesul său depinde cum bine spunea Adrian Bibu de implicarea primariilor, alături de ONG-uri, mediul de afaceri şi simplii cetăţeni. Pentru că „drumeţia” este o tradiţie la Sibiu. Saşii din zonă erau celebrii pentru drumeţiile lor pe crestele munţilor şi nu numai. Este un mijloc de relaxare şi de cunoaştere a naturii. Dar este şi un mijloc de încurajare a ţăranului din satul sibian care vinde legume, fructe, ouă, miere, brânză sau alte produse turiştilor care trec pe jos sau cu bicicleta prin satele judeţului. Anii Drumeţiei vine poate şi ca un răspuns la izolarea din pandemie, dar, cu siguranţă, şi ca un răspuns la lumea mereu în viteză în care trăim. O drumeţie înseamnă contact cu natura, cu liniştea şi cu o latură spirituală a omului, astăzi pe cale de uitare.

GALERIE FOTO:

[meta_gallery_slider id=”75694″]