Muzeul Național Brukenthal vă invită în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu FITS la o călătorie de aventură și descoperire în jurul lumii. Expoziția este una dintre cele mai importante și bogate evenimente de acest gen organizate în România.

Măști, măști, măști…

Colecție privată

Curator: dr. Alexandru Constantin Chituță

Locatie: Palatul Brukenthal, Piața Mare, nr. 4

Eveniment organizat cu sprijinul JTI cuprins în agenda Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu!

Aduse dintr-o importantă colecție privată din București, piesele expuse în cadrul acestei expoziții nu sunt doar artefacte frumoase, ci și porți către noi lumi de cultură și istorie, care așteaptă să fie explorate. Colecționarea și învățarea despre măștile culturale este o modalitate extraordinară de a vă extinde orizonturile, de a vă lărgi cunoștințele și de a intra în contact cu oameni din medii diferite. Colecționarea măștilor este o modalitate de a aprecia și de a sărbători diversitatea bogată a lumii noastre. Fiecare mască spune o poveste unică, reflectând tradițiile culturale, credințele și valorile oamenilor care le-au creat.

Vizitând și învățând despre măștile culturale, dobândim o înțelegere și o apreciere mai profundă a diferitelor culturi și a modului lor de viață. Multe măști au fost folosite timp de secole în ceremonii și ritualuri tradiționale și au jucat un rol important în modelarea identităților culturale ale comunităților respective.

Cuvântul mască, din punct de vedere etimologic, ar putea avea mai multe sensuri: mască provine din franceză masque, maske în germană, maschera în italiană sau másquera din spaniolă. În latină sunt mascus, masca = fantomă, iar din arabă maskharah = bufon, om cu mască. În limba engleză există o posibilă origine – combinația dintre cuvintele more și face, referindu-se la fețele care se adaugă la răsăritul uneia dintre acestea. Încă din cele mai vechi timpuri, ființele umane au luptat neobosit pentru a supraviețui pe pământ, reușind să se adapteze și să evolueze în funcție de mediul înconjurător și de provocările pe care acesta le aduce. La acestea se adaugă dobândirea conștiinței și percepția realității, care i-a făcut să aibă o recunoaștere nu doar a lor, ci și a altor specii, cum ar fi animalele și plantele, și este momentul în care, din diferite motive, încep să caute personificarea sau transformarea propriei înfățișări. Multe surse afirmă că originea măștilor datează de pe vremea egiptenilor, grecilor și romanilor, însă realitatea este că mulți etnologi plasează nașterea măștii în același moment în care a apărut conștiința. Este momentul în care omul primitiv începe să folosească măștile în scopuri de vânătoare, iar apoi descoperă o magie specială în măștile de animale. Adevărul este că utilizarea măștilor a evoluat mână în mână cu transformarea ființelor umane și a nevoilor lor. Din acest motiv, în expoziție vom explora câteva dintre scopurile utilizării acestor artefacte de-a lungul istoriei.

Festivalurile din Grecia antică foloseau măști, realizate din in, plută sau lemn ușor, atât pentru teatru, cât și pentru comedie. Pentru tragedii, măștile reprezentau bărbați și femei, precum și zei. Măștile cu animale, păsări și insecte se găseau doar în comedii. Cultura romană a continuat să folosească măști de teatru, iar din secolul al XVI-lea până în secolul al XVIII-lea, trupele itinerante italiene și franceze foloseau măști pentru a exagera trăsăturile personajelor de teatru populare.

Măștile Dan, un grup necentralizat politic din sud-estul Liberiei, funcționează în principal ca agenți de control social. Ca element de protecție pentru un individ. În secolele al XV-lea și al XVI-lea, armurile japoneze, europene și din Orientul Mijlociu includeau o cască care proteja capul și, în unele cazuri, îi făcea pe inamici să fugă de frică.

Multe societăți din diferite părți ale lumii instituționalizează transformarea fizică și socială prin care trec băieții și fetele în momentul pubertății pentru a marca ritualic trecerea lor de la copilărie la vârsta adultă. În Sierra Leone, în Africa de Vest, fetele Mende încep un proces de inițiere prin învățarea cântecelor și dansurilor tradiționale și sunt educate cu privire la viitoarele lor roluri de soții și mame. Ele încheie ritualul formând o procesiune și defilând conduse de un dansator mascat care reprezintă un spirit acvatic. În cazul Congo și Angola, constatăm că atât novicele inițiate, cât și înalții oficiali poartă măști pentru festivitățile finale de inițiere și în timpul perioadei de izolare, când băieții sunt socializați ca bărbați.

De exemplu, populația Hopi din nordul Arizonei a stabilit un ciclu ceremonial pentru a atrage norii și ploaia, dar și pentru a promova armonia în univers și pentru a asigura sănătatea și o viață lungă pentru Hopi.

Expoziția aduce în față și măștile tradiționale românești folosite cu prilejul diferitelor sărbători.

Împărtășind cunoștințele și aprecierea noastră despre măștile culturale, putem sparge barierele și construi punți între comunități. Colecționarii pot juca, de asemenea, un rol important în susținerea artizanilor locali și în conservarea practicilor culturale tradiționale.

Vă invităm într-o călătorie pe mapamond, bucurându-vă de civilizații, tradiții și meșteșug.