Alexandru Constantin Chituță ne propune o emoționantă întâlnire cu opera pictorului ardelean Octavian Smigelschi. Deloc întâmplătoare, această ofertă expozițională, concretizată printr-o judicioasă selecție de lucrări din creația artistului, are menirea de a demonstra viabilitatea și actualitatea crezului artistic al lui Octavian Smigelschi, în societatea contemporană.
Noul volum editat și tipărit în condiții grafice excepționale, intitulat Octavian Smigelschi, tradiție și inovație în pictura bisericească, Ed. Muzeului Național Brukenthal, 2019, ISBN 9786068815558 se înscrie în munca laborioasă de restituire începută de Alexandru Constantin Chituță a creației pictorului Octavian Smigelschi. Așa cum afirma arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan I. Ică jr.: ”Alexandru Chituță reușește și de această dată să ne ofere prin această carte și prin dăruierea sa o temă importantă de reflexie. Iar această temă de reflexie ține de momentul istoris de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX care a fost marcat de personalitatea artistică a lui Octavian Smigelschi și care privește spiritul românesc la cumpăna dintre secole și cel de al doilea moment care ne privește pe noi acum la altă cumpănâ și într-un alt mileniu creștin.”
Reprezentant de seamă al artei românești de la începutul secolului al XX-lea în Transilvania, cu o solidă educație plastică dobândită în țară și peste hotare, Octavian Smigelschi este un exemplu de conștiință pusă în slujba unui ideal național, iar opera sa ilustrează convingător dragostea și respectul pentru valorile neamului românesc. În Transilvania el este un deschizător de noi orizonturi artistice, contribuind la constituirea unui stil național în pictura religioasă, prin integrarea simbolurilor emblematice ale culturii tradiționale românești în canonul artei bizantine; se poate afirma că este promotorul curentului neo-bizantin în Transilvania. Din punct de vedere ideologic, efortul sau se înscrie în amplul curent de înnoire a limbajelor specifice artelor vizuale – pictură, sculptură, arhitectură, arte decorative – care s-au manifestat în toată Romania la începutul secolului al XX-lea.
Prin harul și talentul său, dublate de o muncă asiduă pentru identificarea adevăratelor valori identitare – a întreprins nenumărate călătorii de studii prin satele ardelene, bănățene, muntenești și moldovenești – Octavian Smigelschi descoperă adevărul etern al formelor artistice, aflate dincolo de vicisitudinile timpului. Tensiunea dintre sacru și estetic, specifică picturii religioase, se concretizează în lucrările sale printr-un efort permanent către perfecțiune. Esența simbolică a lucrurilor este exprimată printr-o viziune în care echilibrul și armonia modelului arhetipal al canonului bizantin se întâlnește cu expresivitatea fizionomică umanizată în spiritul Renașterii italiene. Urmând calea tainică a transfigurării plastice a figurilor Sfintei Fecioare Maria, a Mântuitorului Iisus, a Evangheliștilor, a Arhanghelilor, Serafimilor și Îngerilor, Octavian Smigelschi reușește să le umanizeaze expresiile pentru a exprima emoții și trăiri omenești: blândețe, duioșie, durere, pace, seninătare, demnitate.
Un alt mesager identitar în creația lui Octavian Smigelschi îl reprezintă motivele decorative preluate din ornamentica populară a țesăturilor țărănești și a costumului pentru a fi incluse ca embleme naționale în bordurile veșmintelor liturgice, în sculptura jilțurilor împărătești, a stranelor și în chenarele despărțitoare ale scenelor iconografice. Cel mai edificator exemplu de pictură realizată în această nouă viziune artistică este cel de la Catedrala Mitropolitană din Sibiu și de la biserica din Ciacova, județul Timiș.
Prin întreaga sa operă Octavian Smigelschi a fost un deschizător de drumuri în pictura religioasă din Transilvania, creația sa fiind o prețioasă componentă a patrimoniului nostru cultural și a identității românești.-Dr. Doina Ișfănoni, istoric și teoretician de artă, Cercetător etnolog
