Sala mare de şedinţe a Consiliului Judeţean Sibiu a fost azi plină. Daniela Cîmpean, preşedintele CJ a convocat prin intermediul presei o dezbatere publică pe tema modernizării DJ 106C Sibiu-Cisnădie. În prezidiu alături de Cîmpean a luat loc Astrid Fodor, primarul Sibiului, Lucian Tarnu adjunct al Şefului IPJ Sibiu, Bogdan Maxim, şef serviciu Rutier la IPJ Sibiu, o arhitectă de la Primăria Cisnădie şi proiectanţii.

După o scurtă deschidere a preşedintei Cîmpean, proiectanţii au prezentat rapid situaţia de fapt din teren şi soluţia găsită: extinderea drumului la 3 benzi, două de intrare spre Sibiu şi una de ieşire. Astfel proiectul lor s-a pus în acord cu proiectul deja aprobat al Primăriei Sibiu de extindere a zonei din Calea Cisnădiei situată între marginea oraşului şi strada Rahovei. Proiectanţii de la DP Cons Srl din Cluj au prevăzut două sensuri giratorii pe secţiunea de la ieşirea din Sibiu până la răul Seviş: unul la intersecţie cu strada Nicolae Ghica Budeşti, care în viitor poate deveni o nouă rută spre Sibiu prin Şelimbăr până la Dedeman şi de acolo mai departe pe la troiţă până la DN1. Al doilea giratoriu l-au proiectat cu strada Ion Berindei. Pe traseu au prevăzut două staţii de autobuz pe o parte şi două pe alta, iar la giratoriul de la Berindei un loc de întoarcere a autobuzelor. Proiectul prevede şi lărgirea podului peste Seviş la 4 benzi, dar şi o trecere pe sub drumul judeţean a pistei de biciclete existente, în locul actualei treceri cu semafor de lângă Seviş.

Start la dezbatere

După prezentările oficiale au început discuţiile cu oamenii din sală. Primul care a luat cuvântul şi care a fost foarte virulent contra proiectului, luând cuvântul de mai multe ori pe parcursul dezbaterii, a fost preşedintele Asociaţiei de proprietari din Cireşica. El s-a plâns că de 5 ani există un studiu privind poluarea fonică în zona Cireşica şi s-a demonstrat că aceasta este depăşită. A argumentat că lărgirea nu e o soluţie pentru că se va bloca traficul în continuare la giratoriul de pe Calea Cisnădiei cu Rahovei şi Dima. El a propus să se extindă Rahovei la două benzi de la Calea Cisnădiei şi să se creeze alte drumuri prin Şeimbăr sau spre Calea Dumbrăvii. De asemenea s-a arătat împtriva extinderii Căii Cisnădiei de Primăria Sibiu pentru că se vor afecta blocurile şi se va mări poluarea fonică.

Astrid Fodor i-a replicat că aceasta este soluţia găsită momentan şi că Primăria Sibiu va face la anul un nou drum peste fosta bază Tursib din strada Arieşului spre Calea Dumbrăvii. Astfel vor fi mai multe căi de îmrăştiere a traficului.

Cîmpean a precizat şi ea că speră ca foarte curând Primăriile din Cisnădie şi Şeimbăr să transforme actualul drum de piatră care leagă Cartierul Arhitecţilor de Dedeman şi Bulevardul Mihai Viteazu într-unul de asfalt. De asemenea a spus că se analizează şi un al doilea drum de legătură spre Calea Dumbrăvii, pe lângă Şcoala de câini de poliţie, dar acolo situaţia juridică este mai complicată.

Cei din Arhitecţilor au fost mai ponderaţi

Surprinzător, reprezentanţii asociaţiilor de locatari şi proprietari din Cartierul Arhitecţilor au avut un ton politicos. Ei au venit cu propuneri concrete, dând dovadă că au studiat în prealabil planurile Consiliului Judeţean. Aceştia au propus să se mai creeaze măcar încă un sens giratoriu la intersecţia cu strada Ispas şi câteva treceri de pietoni pentru a se evita accidentele. De asemenea au întrebat de ce autobuzele Tursib nu ajung şi la ei în cartier şi dacă se pot introduce microbuze şcolare de către Consiliului Judeţean. Ei au argumentat solicitările cu date statistice privind populaţia din cartier.

Nu, nu şi nu

Cam acestea au fost răspunsurile autorităţilor laolaltă cu proiectanţii. S-au invocat ceva regulamente privind amplasarea giratoriilor pe drumuri judeţene, invalidate rapid de cei prezenţi în sală. Fodor a spus că Tursib a făcut nişte teste în zonă şi că în situaţia actuală nu poate duce autobuzele acolo, dar că odată realizată extinderea la 3 benzi va lua în considerare o decizie. Iar preşedinta CJ, Cîmpean a declarat că legea nu îi permite introducerea de microbuze şcolare, pentru că aceste decizii se iau la nivel central doar. Adjunctul IPJ, Tarnu a venit şi el cu câteva propuneri de fluidizare a traficului sugerând introducerea de benzi reversibile pe perioade orare. Astfel dimineaţa să fie două benzi spre Sibiu, după masa două benzi spre Cisnădie. Acest lucru a argumentat că e făcut deja la Bucureşti şi există posibilitatea de realizare. Şi propunerile lui au fost respinse de proiectanţi care au convins-o pe preşedinta CJ că nu se poate. „Şi eu am dorit de la început aceste benzi, dar mi s-a spus că nu se poate” a declarat Cîmpean. Conform celor prezenţi în sală acest lucru este însă posibil. Tarnu a mai sugerat să nu fie create treceri de pietoni terestre ci subternare sau suspendate.

Proiectanţii au mai precizat că nu au prevăzut nicio trecere de pietoni şi că accesul la stânga de pe drumul judeţean va fi interzis pe toate străduţele din Arhitecţilor. Astfel cine doreşte să meargă acasă, conduce până la primul sens giratoriu şi acolo întoarce spre Sibiu de unde apoi poate vira dreapta pe străduţe. Tarnu a sugerat să fie gândit şi un drum paralel care să gestioneze traficul din străduţe pentru a nu exista ca acum 27 de intrări din parte stângă.

Virgil Popa, fostul viceprimar al Sibiului, a venit şi el din sală cu o propunere. Pe baza unui sondaj prezentat de proiectanţi 70% din locuitorii din cartierul Arhitecţilor doresc introducerea transportului în comun spre Sibiu. El a sugerat ca o bandă să fie cu prioritate pentru autobuze. Şi lui i s-a spus că nu se poate.

Adrian Echert, preşedintele USR Sibiu, a amintit de procesul câştigat de partidul său contra Primăriei Sibiu prin care a blocat construirea giratoriului de la ieşirea din oraş, făcut special pentru un supermarket ce se va contrui în zonă de un investitor privat. Fodor i-a dat asigurări că nu se va mai construi acel giratoriu. În sală, mai în spate, era şi investitorul, Domnariu.

Soluţii ciudate şi gafe politice

După 90 de minute de discuţii a luat cuvântul Eugen Iordănescu, directorul Camerei de Comerţ care a sugerat părinţilor din Arhitecţilor să închirieze microbuze private să le fie duşi copiii la şcoală în Sibiu. Primarul Sibiului, Astrid Fodor a reuşit o gafă politică în plin sezon electoral întrebând un reprezentant al cartierului Arhitecţilor de ce nu duc copiii la şcoală în Cisnădie. Întrebarea ei a iritat multă lume în sală, dar preşedintele Asociaţiei de proprietari din Arhitecţilor a răspuns foarte elegant. El a amintit de primarul Iohannis care a creat Zona Industrială de Vest. Oamenii au venit din toată ţara să muncească, iar în Arhitecţilor şi Şelimbăr au găsit locuinţe accesibile. Aceste zone au devenit „dormitoarele Sibiului”, dar oamenii de acolo muncesc în Sibiu, cumpără în Sibiu şi, normal, îşi duc copiii la şcoală în Sibiu.

FOTO: Planşele proiectanţilor

http://www.cjsibiu.ro/wp-content/uploads/2019/10/file1.pdf

FOTO: Dezbaterea publică

Harta interactivă a proiectului de modernizare a DJ 106C Sibiu – Cisnădie:

https://www.google.com/maps/d/u/0/viewer?mid=1DFz4mUA5zbTSbTH-E9fBvazLbYePAwsc&ll=45.750474730000015%2C24.143902550000007&z=16

Înregistrarea VIDEO a dezbaterii