Hora de la Rusca este o tradiție unică și profund simbolică, specifică satului Sebeșu de Jos din județul Sibiu, care se desfășoară anual în Duminica Rusaliilor. Această manifestare culturală, cu o vechime de peste 250 de ani, conform tradiției, îmbină elemente de dans popular, istorie și solidaritate comunitară. În acest an, manifestarea s-a bucurat de prezența a sute de oameni în straie populare, în frunte cu primarul comunei Turnu Roșu, Andreea Anghel.

Originea și semnificația

Tradiția orală locală leagă această sărbătoare de răscoala lui Horea, Cloșca și Crișan din 1784, sugerând că obiceiul ar fi fost o formă de protest împotriva muncii forțate impuse de autoritățile vremii.

Conform relatărilor, în ziua de Rusalii, sătenii din Sebeșu de Jos, alături de locuitori din Turnu Roșu, Sebeșu de Sus și Racovița, au refuzat să muncească în zi de sărbătoare și s-au adunat pe platoul Rusca, unde au încins o horă.

Deși această tradiție este profund înrădăcinată în cultura locală și este considerată de către comunitate ca având origini în timpul răscoalei din 1784, nu există surse istorice scrise care să confirme această legătură directă. Este posibil ca obiceiul să fi fost transmis oral de-a lungul generațiilor, iar legătura cu răscoala să fie mai degrabă simbolică decât documentată.

Actualul Festival Hora de la Rusca, organizat de autorități este la ediția 44. El se raportează la anul 1981, ca primă ediție organizată de primăria Turnu Roșu. Tot cu acel prilej, în 1981, a luat ființă Fanfara din Sebeșu de Jos, condusă de prof. Wilhelm Stirner.

Doar că, o cercetare a presei locale din epocă, indică referiri la organizarea Horei de la Rusca și în anii 70, ca o tradiție a satului Șebeșu de Jos, transmisă din generație în generație, fără sprijinul autorităților la vremea respectivă. De altfel, Hora de la Rusca a fost prezentată la Festivalul Cântarea României în 1978-1979, ceea ce a și dus la organizarea ei din 1981, oficial de autorități.

Caracteristici distinctive

Hora de la Rusca se remarcă printr-o formă de dans numită „horă înnodată”. Participanții formează un lanț uman, creând noduri simbolice în timpul dansului. Un vătaf conduce hora, având responsabilitatea de a desface aceste noduri fără a rupe lanțul de brațe, reprezentând astfel depășirea greutăților și menținerea coeziunii comunității.

Legătura cu perioada când românii erau iobagi este amintită de versurile „Cine-a făcut hora-n deal?/ Slujile lui Brukenthal/ Cine-a făcut hora-n vale?/ Slujile Măriei sale./ De-om mânca frunze de fagi/ Nu vrem să mai fim iobagi./ Decât slugă la ciocoi/ Mai bine cioban la oi./ Decât iobagi la pământ/ Mai bine morţi în mormânt”.
Aceste versuri indică o posibilă origine a obiceiului în perioada în care baronul Samuel von Brukenthal avea autoritate asupra regiunii.

De asemenea, în monografia „Sebeșu de Jos – sub semnul identității”, redactată de Nicolae Sasu în urmă cu aproximativ patru decenii, sunt prezentate aspecte ale tradițiilor locale, inclusiv Hora de la Rusca. Această lucrare oferă o perspectivă asupra obiceiurilor și culturii satului, deși nu specifică o dată exactă a apariției horei.

Desfășurarea evenimentului

În fiecare an, sărbătoarea începe cu o slujbă religioasă, urmată de o horă în centrul satului. Ulterior, alaiul se deplasează spre platoul Rusca, unde are loc dansul principal și un spectacol folcloric susținut de ansambluri locale și artiști invitați. Evenimentul este organizat cu sprijinul Primăriei Turnu Roșu și al Consiliului Județean Sibiu.

Primarul comunei Turnu Roșu, de care ține satul Sebeșul de Jos, Andreea Anghel a declarat pe scena de la Rusca: „Hora de la Rusca va intra în patrimoniul cultural național”. Anghel a inițiat din acest an, o nouă tradiție: la Festival vor fi expuse fotografii de la edițiile anterioare. An de an, vor fi adăugate noi fotografii.

Anul acesta Sebeșu de Jos marchează și 100 de ani de când mai multe familii din sat au plecat în Banat și au format acolo satul Albina din județul Timiș. O delegație a acestui sat a venit astăzi la Sebeșu de Jos. Tradiția boștinăritului este legată direct de Sebeșu de Jos. Boștinăritul este o meserie veche de sute de ani, dar acum pe cale de dispariție, nu și la Sebeșu de Jos. Aici, din partea comunității s-au oferit lumânări din ceară curată reprezentanților satului Albina, alături de tradiționala pâine cu sare.

„Boştinarii” reprezintă o categorie de oameni care se deplasează în întreaga ţară de unde achiziţionează faguri vechi, resturi de ceară, din care prin topire, după procedee tradiționale, obţin cantităţi mari de ceară curată. Boştinarii în urma comerţului cu ceară, au ajuns să fie printre cei mai înstăriţi oameni din sat.

VIDEO:

Cercetări etnografice și documentare

Hora de la Rusca nu este doar o manifestare artistică, ci și un simbol al identității și rezilienței comunității din Sebeșu de Jos. Prin păstrarea acestei tradiții, sătenii își onorează strămoșii și transmit valorile de solidaritate și libertate generațiilor viitoare.

Există cercetări etnografice și antropologice care documentează tradiția Horei de la Rusca din Sebeșu de Jos. Deși nu toate sunt studii academice publicate în reviste de specialitate, ele oferă informații valoroase despre acest obicei.

În perioada 1953–1960, cercetători precum profesorul Gheorghe Pavelescu, Pimen Constantinescu și învățătoarea Maria Stoica au realizat culegeri de folclor în Sebeșu de Jos. Acestea au fost publicate în 2019 în volumul „Sebeșu de Jos – sub semnul identității” (ed. Ilie Moise), parte a seriei „Documente inedite” a revistei Vatra, oferind o perspectivă asupra tradițiilor locale, inclusiv Hora de la Rusca.

Muzeul ASTRA din Sibiu a documentat și promovat Hora de la Rusca prin proiecte culturale. În cadrul programului „Utilizarea tehnologiei multimedia de ultimă generație în accesibilizarea patrimoniului etnografic”, finanțat prin Granturile SEE 2014–2021, au fost realizate expoziții și prezentări interactive care includ acest obicei.

Rodica Braga a ridicat un semn de întrebare asupra semnificației Horei de la Rusca

În 1984, într-un studiu publicat în revista Transilvania, Rodica Braga a abordat obiceiul Horii de la Rusca. Ea a remarcat că versurile despre Brukenthal nu aveau sens la Sebeșu de Jos, aici fiind o comunitate de țărani liberi. „…ştiut fiind faptul că nimeni din locuitorii Sebeşului de Jos n-a slujit vreodată pe moşiile grofului sas. Cercetări mai recente văd în aceste patru versuri solidarizarea tacită şi subtilă a oamenilor acestui sat cu răsculaţii lui Horea, Cloşca şi Crişan, a căror răscoală a avut loc şi a fost înăbuşită pe vremea cînd Brukenthal era guvernatorul Ardealului. Aceşti ţărani liberi, aflaţi la numai 10 km. de moşia şi castelul din Avrig, sub ochii stăpînirii cum s-ar spune, au găsit modalitatea de a-şi manifesta totalul lor ataşament, identificarea lor deplină cu martirii răscoalei, numindu-se şi pe ei tot slugi ale aceleiaşi stăpîniri.”

O învățătoare a pus Hora de la Rusca pe Harta României culturale

Puțini mai știu că o învățătoare din anii 60, Dina Stoica, a fost cea care a învățat generații de copii Hora de la Rusca. Ea a pus și bazele Festivalului Hora de la Rusca în 1981, când a atras și sprijinul primăriei. Tot ea a dus dansul Hora de la Rusca la Cântarea României în anii 1978-1979. Și s-a implicat activ în amenajarea platoului de la Rusca în anii 80, dar și în organizarea festivalului și după Revoluție.

VIDEO: Hora de la Rusca 2025

Conform unor relatări din anii 70, din presa vremii, Dina Stoica este cea care a înființat la școală formația de dansuri populare. Ea a transmis mai departe, prin intermediul copiilor, obiceiul Horii de la Rusca. Zeci de generații de elevi au fost învățați obiceiurile locului de învățătoarea Dina Stoica.

„Hora din Rusca era un obicei care implica o largă participare. Se ţinea a doua zi de Rusalii, sărbătoare ce a dat numele horei şi locului unde s-a ţinut prima dată, dealul Rusca. Jocul acesta are un conducător care înnoadă hora cea mare de multe ori şi tot numai un bun conducător putea să desfacă aceste noduri, fără să rupă şirul de braţe, care simbolizează unitatea noastră. Hora e veche de pe timpul Răscoalei lui Horea, Cloşca şi Crişan şi a fost jucată de ţăranii care nu mai doreau iobăgie”, a declarat învățătoarea Dina Stoica în 2007, la una din edițiile Festivalului.

Pentru cei interesați de tradițiile autentice românești, participarea la Hora de la Rusca oferă o experiență culturală profundă și o oportunitate de a înțelege mai bine spiritul comunității din Sebeșu de Jos.