Comuna sibiană Boiţa a redevenit centru cultural al tradiţiilor duminică, 1 mai. Sute de tineri şi copii din judeţul Sibiu, dar şi din alte judeţe s-au strâns la cea de-a XIV-a ediţia a Festivalului concurs „Mândre plaiuri boicene”. Festivalul este o etapă de selecţie a celor mai bune ansambluri pentru concursurile naţionale de muzică şi dansuri tradiţionale. Dar evenimentul a fost şi un bun prilej de a etala în centrul satului costumele populare, muzica şi dansul tradiţionale. Dacă nu erau telefoanele mobile ale sutelor de oameni strânşi să filmeze copiii şi tinerii în costume populare, puteai crede că la Boiţa de 1 mai ai făcut un salt în timp în trecut, pe vremuri când tradiţia era la loc de cinste.
Echipa SIBIU INDEPENDENT a ajuns cu o oră înainte de începerea festivalului concurs. În piaţeta din centrul comunei era linişte. Participanţii la concurs erau strânşi în curtea şcolii, aflată în apropiere. Dar în piaţetă, pe o bancă stătea o bătrână. „Aştept să înceapă parada!” ne-a spus încântată. S-a plâns că în pandemie nu au mai fost evenimente şi că îi este dor să vadă tinerii îmbrăcaţi în costume populare. Şi aşteptarea i-a fost răsplătită. Sute de tineri au plecat din curtea şcolii pe trei trasee prin comună. Cu muzică şi voie bună au cutreierat tot satul, aşa cum se făcea pe vremuri la sărbători. Apoi s-au reunit în faţa Primăriei, centrul comunei, unde au dansat şi cântat pe melodii tradiţionale. Am urcat la balconul Primăriei pentru o fotografie de sus şi vântul a suflat steagul Uniunii Europene în cadru. Poate cea mai bună imagine: tinerii dansatori în costume populare tradiţionale româneşti şi steagul Uniunii Europene.
Participanţi din tot judeţul, dar şi din alte judeţe
Deşi au avut doar două luni la dispoziţie, după ridicarea restricţiilor din pandemie, organizatorii, în principal profesori de la Şcoala Ion Albescu din localitate, au reuşit să atragă ansambluri din tot judeţul Sibiu. Dar şi din Vâlcea, Hunedoara sau Satu Mare. Din judeţul Sibiu am văzut în cele peste cinci ore cât a durat concursul organizat în Căminul Cultural ansambluri şi solişti ale şcolilor din Boiţa, Iacobeni, Alţâna, Nocrich, Miercurea Sibiului, Racoviţa, Cristian, Ocna Sibiului, Şura Mică, Răşinari, Gura Râului, Avrig, Sadu, Sălişte. Au fost şi formaţii de la clubul copiilor din Satu Mare, Horezu, Lupeni şi de la Şcoala Populară de Artă Hunedoara. Ne-am bucurat să vedem şi mulţi competitori de la şcoli din municipiul Sibiu: Colegiul Naţional Octavian Goga, Şcoala Nicolae Iorga, Şcoala nr. 4, Şcoala nr 21, Şcoala nr. 8 şi de la Palatul Copiilor. Iar spre final, Ansamblul folcloric Datina din Tălmaciu alături de solistul instrumentist de la Colegiul George Bariţiu au făcut un adevărat spectacol de nivel naţional.
VIDEO:
Omul sfinţeşte locul
Primarul comunei Boiţa, Nicolae Cocoş a fost implicat de la început în organizarea festivalului. „Nu este meritul meu, noi Primăria i-am ajutat cum am putut, dar sunt oameni deosebiţi de la şcoală, dedicaţi, care s-au implicat şi au realizat acest frumos festival” ne-a spus primarul. Căminul Cultural din Boiţa s-a dovedit neîncăpător. Participanţi, părinţi şi alţi oameni veniţi din multe localităţi, dornici să asiste la acest regal al tradiţiilor populare nu au avut loc în sala Căminului. Primarul Cocoş ne-a spus că a depus deja un proiect spre finanţare pentru a mări capacitatea Căminului Cultural, folosit nu doar pentru spectacole, ci şi pentru nunţile din localitate.
Aspazica Balint, consilier educativ la Şcoala din Boiţa este cea care a pus temelia acestui festival. Implicată şi în această ediţie s-a îngrijit de buna organizare. Ea a fost şi membru al juriului alături de Motronea Ioan, profesor la Şcoala Radu Selejan Sibiu, Miereanu Paul, doctor în folclor şi veteranul de la Junii Sibiului, boiceanul Drăguş Ioan.
Doru Popescu Augustin, directorul Şcolii din Boiţa a recunoscut participanţilor că „Am făcut un efort deosebit sa reluăm această tradiție după pandemie”, părintele Popa Nicolae a spus o rugăciune la începutul festivalului concurs. Primarul Cocoş a anunţat pe cei prezenţi că Primăria sprijină tradiţiile şi păstrarea obiceiurilor locale prin diferite programe.
GALERIE FOTO:
