Clar că este ceva putred la Primăria Sibiu. Adică miroase atât de tare, că oricâți bani pompează Primăria direct sau indirect prin firme private în publicitate nu pot acoperi mirosul putred. Astăzi am fost, alături de colegi din presă, să văd noul drum de 35 de km între Țapu și A1, zona Șura Mică realizat de Consiliul Județean Sibiu. Un drum cu multe dealuri și multe provocări tehnice, unele extrem de complicate. Tot drumul a costat 30 milioane de euro. Spre comparație, pe 3,6 km de pistă de biciclete pe malul Cibinului, Primăria Sibiu a plătit 11,4 milioane de euro.
Ambele proiecte au fost, în cea mai mare parte, finanțate prin fonduri europene atrase. Dacă subiectul pistei de milioane de euro de la Sibiu (doar una dintre ele!) l-am tratat deja pe larg (aici), astăzi mă voi referi strict la DJ106B, modernizat de Consiliul Județean Sibiu.
Am bătut drumul acesta de la Șura Mică până dincolo de Țapu de multe ori și înainte de a se începe lucrările, și în timpul lucrărilor și acum la final de lucrări. Din start trebuie spus că ziarul nostru nu are contract de publicitate cu CJ sau cu firma constructoare. Am avut recunosc, și un interes personal în acest drum, pentru că mă duce la fosta casă a bunicilor, aflată mai departe de Țapu.
De la ruină, la un drum modern
Am scris despre acest drum în 2021 când era o ruină. Numai drum nu se putea numi. Consiliul Județean Sibiu pregătise proiectul de mult, aveau și banii, dar licitațiile nu au dat rezultatul scontat. Ca la noi. Multă birocrație și multe piedici. De fapt, Oana Popa, creierul din spatele multor proiecte pe fonduri europene din Consiliul Județean Sibiu a spus astăzi cel mai bine despre provocări: de la faza de scriere până la implementare este un drum extrem de anevoios. Să ne gândim doar că pentru 35 de km de drum a fost nevoie de cărți funciare pe fiecare metru pentru a demonstra proprietatea terenului. În condițiile în care multe comune încă nu au făcut lucrările cadastrale finanțate de Guvern. Mai adăugăm o lungă perioadă de scrisori înainte și înapoi cu experții europeni până la aprobarea banilor. Și apoi chinul licitațiilor cu contestații, firme incapabile de a duce proiectul la bun sfâșit, noi licitații.
Cert este că spre finele lui 2021 s-au apucat de lucru în teren. Deși au fost multe studii de teren înainte, la fața locului, dirigintele de șantier, proiectantul și constructorul au dat de multe probleme… care nu apăreau în studiile inițiale. Și proiectul a necesitat multe ajustări tehnice. Spre exemplu, în zona Țapu am văzut un drum normal cu un zid de sprijin pe o parte, spre un deal. Ce nu se vede acolo, pe 500 de metri este un întreg sistem subteran de piloni de 12 metri adâncime cu console de beton. Un pod îngropat. Acesta asigură dealul să nu o mai ia la vale și lățime suficientă drumului. Iar această situația cu piloni uriași subterani s-a repetat în mai multe locuri, spre exemplu intersecția cu drumul spre Sădinca.
Drumul a scos la iveală și multe probleme în zonă
Dar dincolo de poduri, podețe, piloni, ziduri de sprijin etc. am remarcat pe teren altceva. Sunt încă unii locuitori care sunt nemulțumiți de drum. De acesta modern. Majoritatea apreciază lucrarea și faptul că ajung la serviciu în Sibiu sau la Blaj mult mai repede și fără să strice mașinile. Mulți sunt mulțumiți că a început să crească și la ei valoarea caselor și terenurilor. Maria Greavu, primarul din Loamneș a spus cum a crescut și de peste 10 ori în 4 ani prețul la case și terenuri în Armeni, după modernizarea DJ107B. La fel se va întâmpla și pe acest drum DJ106B.
Nemulțumiți vor exista mereu. Cei mai mulți sunt la Țapu, sat ce ține de Micăsasa, singura localitate cu primar USR. În vizita pe teren a drumului cu primarii și oficialii Consiliului Județean Sibiu, primarul din Micăsasa a fost cel mai certat primar de cetățeni. Nu de mulți, de doi-trei cu limba ascuțită. Câteva întrebări și ne-am lămurit care era problema: oamenii au pus garduri pe terenuri mult mai mari decât cele ce le aparțineau. Unii au construit fără autorizații. Acum se plâng de drumul modern și pierderea terenului ce nu le aparținea de la bun început. Deși constructorul le-a făcut numeroare concesii. Sincer, nu meritau. Poate este vremea să mai punem și buldozerul în ilegaliști.
De fapt, pe acest drum, ca în tot județul și toată țara, beneficiarul, proiectantul și constructorul s-au lovit de o mare problemă: falsele proprietăți. Pe principiul, unde am pus gardul până acolo este al meu. Și uite așa, segmente din drumul vechi DJ106B au ajuns să aibă 3 metri lățime doar… Majoritatea acestor ilegalități, ca și construcțiile fără autorizații au fost făcute în anii 1990-2000. Și m-aș mira ca primarii de atunci să nu fi văzut ce se întâmplă în satele păstorite de ei…
Marii fermieri sau marii distrugători de drumuri?
Dincolo de puțini nemulțumiți, am constatat o nemulțumire a beneficiarului, dar și a primarilor: mizeria constantă apărută pe drum de la fermierii din zonă. Într-o crasă nesimțire aceștia trec pe drum cu utilajele pline de noroi de pe câmp. Legislația rutieră le interzice. Dar Poliția din județul Sibiu, cu tot cu șefii de post din comune, se face că nu vede. Pentru că sunt oameni potenți acești fermieri, nu niște amărâți cu o căruță. Hai să o spunem pe aia dreaptă: în zona Ocna Sibiului și Șoroștin sunt 2-3 mega-fermieri care controlează marea majoritate a terenurilor din acea arie. Au utilaje multe și folosesc pentru acces DJ106B. Dar nu se sinchisesc să investească în zone tampon de piatră de la terenurile lor la drum, nici să își curețe utilajele. Bine că au timp de proteste prin Sibiu….
Pentru navetiști, turiști sau oameni aflați în tranzit, acest drum a devenit o mană cerească pentru a evita aglomerația de pe drumul național Copșa Mică – Sibiu. Prin acest drum, zona capătă un mare potențial de creștere economică și valorizează mai bine Valea Secașelor. Treptat se vor muta mai mulți oameni în satele de aici și economia locală poate crește.
Un drum fără culoare politică
Ce am remarcat la vizita din teren de astăzi, a fost lipsa festivismului. Fără panglici, cu discursuri sobre și cu analiza în teren a situației, fără a evita criticile unor cetățeni. Am remarcat un primar PSD, Maria Greavu de la Loamneș, care nu s-a sfiit să mulțumescă conducerii PNL a Consiliului Județean Sibiu, pentru acest proiect. Laudele sale au fost așa multe și spuse din suflet, mai ceva ca ale unui primar PNL. Spre exemplu, primarul de la Șura Mică, liberalul Valentin Ristea a fost chiar acid când a amintit de desele sale contre cu constructorul pe acest proiect. Primarul din Micăsasa, USR-istul Timotei Păcurar a avut și el cuvinte de mulțumire pentru toate extra-investițiile la drum din zona Țapu, care au asigurat și siguranța cetățenilor din zonă.
Cum bine a punctat președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, acesta a fost un alt proiect făcut pentru oameni și comunități, indiferent de culoarea politică a primarului. Prin acest proiect câștigă toți oamenii din Valea Secașelor.
