Sibiu Independent: Filosofia noastră
Știri care dau putere comunității noastre
Sibiu Independent își propune să ofere informații corecte, relevante și de actualitate, astfel încât cititorii noștri să fie mereu la curent cu cele mai importante evenimente din Sibiu și din județ. Punem accent pe transparență, obiectivitate și jurnalism de calitate, aducând știri Sibiu, știri de ultimă oră, analize detaliate și reportaje care contează.
Ne dedicăm reflectării realității locale printr-o abordare echilibrată și profundă, acoperind atât evenimente Sibiu, cât și subiecte de interes național și internațional.
Prin conținutul nostru, dorim să informăm, să inspirăm conversații și să susținem o comunitate bine informată, capabilă să ia decizii în cunoștință de cauză.
În perioadele toride, atât bolnavii care suferă de afecțiuni cronice, cât și oamenii sănătoși fac față cu dificultate schimbărilor generate de creșterile bruște de temperatură și de umiditate atmosferică, peste nivelul normal de confort al organismului. Ce putem face pentru a ne păstra sănătatea la cote optime și pe timp de caniculă ne spune dr. Lavinia Danciu, medic primar pneumolog, Director Medical Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.
Cum afectează canicula bolnavii cu afecțiuni respiratorii cronice?
Canicula afectează toți oamenii, indiferent de vârstă, sex sau alte afecțiuni. Cu atât mai mult, cei cu boli pulmonare cronice sau alte boli cronice sunt afectați. Pacienții cu boli pulmonare cronice au în general o hipersecreție a căilor respiratorii. În perioadele caniculare crește riscul de deshidratare și aceste secreții devin mai vâscoase, mai aderente pe căile respiratorii și mai greu de eliminat. De asemenea, în momentul în care avem un pacient care și-așa respiră greu, cu insuficiență respiratorie cronică, procentul de umiditate când este căldură fiind foarte mare, respirația acestor pacienți va fi afectată.
Care sunt bolile pulmonare pentru care canicula crește riscurile?
Canicula crește riscurile pentru toate bolile pulmonare cronice prin mecanismele enumerate anterior. Cei mai afectați sunt pacienții cu insuficiență respiratorie cronică, oxigenodependență, la care crește frecvența respiratorie și crește și necesarul de oxigen. Ceea ce este important însă este ca tratamentul curent să nu fie neglijat, ci să fie cât mai riguros urmate indicațiile medicale primite.
Prin ce modalități se pot proteja de căldura excesivă persoanele care suferă de afecțiuni respiratorii? Ce tipuri de „răcorire” sănătoasă sunt recomandate?
În primul rând, dacă nu este absolut necesar, în perioadele dintre orele 11 si 17 este preferabil să stam în casă, la răcoare. Este important, dacă ieșim, să avem corpul protejat de o îmbrăcăminte care să nu stea lipită de piele, ci să lase pielea să respire și să poată transpira. Dacă ieșim, ne protejăm obligatoriu capul cu o pălărie de soare – să nu fie neagră, dacă se poate. La fel și în privința celorlalte haine, este important să evităm haine de culoare închisă. Încercăm să aerisim bine locuința dimineața, seara, pe răcoare, după care tragem storuri, jaluzele, pentru a păstra o temperatură cât de cât constantă. În plus, ne hidratăm. Este extraordinar de important, nici nu pot să spun cât e de important să bem suficiente lichide. Este important să facem asta tot timpul, dar mai ales când ne confruntăm cu temperaturi caniculare. Dacă este nevoie să ieșim totuși pe timp de căldură, ne luăm la noi o sticlă cu apă sau ceai neîndulcit. Dacă avem un termos mic în care să luăm cu noi un ceai rece, este cu atât mai bine.
Riscul de a face o congestie pulmonară, când trecem de la frig la căldură mare și invers este semnificativ
Cu privire la utilizarea aerului condiționat, care este diferența optimă de temperatură la trecerea dintr-un mediu în altul, pentru a nu afecta sănătatea plămânilor?
Sigur că aerul condiționat ne ajută să suportăm mai ușor căldura, dar este foarte important ca diferențele de temperatură dintre „în casă” și „afară” să nu depășească în niciun caz 15 grade. Ideal ar fi ca diferența de temperatură să fie de 7 – 10 grade, pentru că altfel, dacă acasă vom face 17 grade și vom ieși afară la 35 de grade, organismul va suferi un șoc termic. Asta este valabil pentru mașină, pentru instituții, peste tot. Riscul de a face o congestie pulmonară, când trecem de la frig la căldură mare și invers este semnificativ. De asemenea, ventilația, aerul condiționat din mașină este bine să fie orientat către picioare, nu spre zona feței și a frunții, deoarece atunci va exista riscul să facem o sinuzită. De asemenea, în momentul când folosim în instituții aer condiționat și acasă este important să curățăm filtrele. Degeaba folosim o instalație performantă, dacă ea nu este menținută în siguranță și recirculă polen sau diverși alți microbi. De asemenea, este bine să nu stăm nici acasă în dreptul unui aparat de aer condiționat; îl lăsăm să funcționeze până obținem o temperatură mai scăzută, iar apoi îl oprim.
Mersul la ștranduri, piscine sau lacuri implică uneori și o temperatură mai rece a apei, comparativ cu gradele din termometre în atmosferă – cum afectează organismul aceste diferențe termice?
Este foarte bine, bineînțeles să mergem la ștranduri, la băi – cu atât mai mult v-aș recomanda să mergeți, dacă puteți, la Ocna Sibiului, la lacurile naturale cu apă sărată. Expunerea la apă sărată, la vaporii de apă sărată crește rezistența căilor respiratorii și este benefică în bolile pulmonare cronice. Sigur că nu vom sta la soare, vom încerca să mergem după-amiaza, de la orele 16-17 începând, pentru că atunci nu mai este atât de cald, riscul de deshidratare este scăzut și beneficiem mai mult de aerul sărat care se evaporă. Tinerii pot să își permită mai multe, dar și tinerii cu astm bronșic trebuie să aibă puțină grijă în perioada de vară la ceea ce sunt expuși. În perioada de vară există mai mult polen și deci riscul de declanșare a unei rinite alergice sau de agravare a ei și a astmului bronșic este mai mare. În aceste condiții dacă este cald și ne și deshidratăm, riscul de agravare a afecțiunii astmatice există chiar la pacienți tineri și sănătoși.
Dormitul în corturi în aer liber sau în locuințe, cu geamurile deschise pe timpul nopții este recomandat? De ce ar trebui să ținem cont când optăm pentru aceste soluții de răcorire?
Dormitul cu geamul deschis pe timpul nopții este recomandat. Aerul curat face bine, a făcut bine oricui. Sigur, vom încerca să nu dormim chiar în dreptul ferestrei deschise sau dacă dormim în dreptul ferestrei, să avem un cearșaf, ceva subțire, cu care să ne acoperim spatele, astfel încât, dacă pe timpul nopții transpirăm și suntem expuși la aer rece, transpirați fiind, există riscul să răcim.
Orice activitate în aer liber este benefică, inclusiv dormitul în corturi. Cu mențiunea că acel cort trebuie amplasat undeva la umbră, ca să nu se încingă în timpul zilei și undeva unde să nu fie umezeală pentru că, în momentul când este cald și umezeală, disconfortul este resimțit mult mai tare chiar și în cazul unor oameni tineri și sănătoși, cu atât mai mult dacă este vorba de un pacient astmatic sau cu o bronșită cronică sau cu alte afecțiuni. În acest caz, chiar și la tineri este recomandabil să avem grijă ce facem, unde instalăm cortul. Trebuie să avem în vedere că la anumite categorii de vârstă, precum copiii sau cei peste 65 de ani, este nevoie de precauție cu privire la dormitul în corturi și statul în natură – este benefic, dar respectând aceste lucruri de siguranță – deci nu vom sta în timpul zilei în căldură, chiar și în pădure, pentru că există un risc, astfel încât vor sta în aer liber la ore cu temperatură potrivită.
Ce fel de lichide se recomandă pe timp de caniculă? Este un mit faptul că sunt utile lichidele fierbinți pentru răcorire?
Orice lichide sunt recomandate, important este să ne hidratăm. Deci, bem ceea ce ne place, numai să fie în cantitate suficientă. Sigur că este bine să nu consumăm ceva foarte acidulat. Dacă suntem foarte încălziți, este bine să avem grijă dacă bem lichidele direct din frigider. Din nou, băutul apei cu gheață sau direct de la frigider poate fi făcut de către oamenii tineri, sănătoși, dar nu de către cei cu afecțiuni pulmonare și mai ales afecțiuni pulmonare cronice. În cazul acesta, riscul de a se declanșa sau de a se acutiza un BPOC, o insuficiență respiratorie, un astm, este destul de mare.
Ce sfaturi aveți pentru cetățeni, ca să își păstreze sănătatea pe timp de caniculă?
Ca să ne păstrăm sănătatea pe timp de caniculă trebuie respectate toate aceste măsuri. Să avem grijă, așa cum am spus, când ieșim afară – cum ne îmbrăcăm, să ne hidratăm suficient, iar dacă se poate să evităm ieșirile la ore cu temperaturi toride, pentru a nu ne expune unor riscuri inutile. De asemenea, este importantă alimentația – pe vară se recomandă să mâncăm cât mai multe fructe, legume proaspete, salate neprelucrate termic, mâncare ușoară. Sunt de evitat mâncărurile grele, cu multe sosuri. Ar fi bine să încercăm să reducem consumul de carne, optând mai degrabă pentru lactate, iaurturi, preparate care solicită mai puțin energia organismului pentru digestie. Deci să încercăm să economisim resursele organismului pentru a ne păstra mai bine imunitatea și starea de bine.
