Anual, data de 31 Mai marchează Ziua Internațională fără Tutun, zi desemnată să aducă în atenția opiniei publice marele pericol pe care fumatul îl reprezintă pentru sănătate.
În acest scop, Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, unitate sanitară care se ocupă în județul Sibiu de tratarea afecțiunilor pulmonare a organizat Săptămâna Antifumat, pentru ca un număr cât mai mare de persoane să fie conștientizate cu privire la riscurile generate de consumul de tutun.

Dr. Lavinia Danciu, Directorul Medical al Spitalului de Pneumoftiziologie Sibiu atrage atenția că niciun fumător nu scapă de BPOC (bronhopneumopatia obstructivă cronică), „o boală invalidantă, cu impact major asupra funcției pulmonare”.

„Fumatul este un obicei care duce atât la deteriorarea funcției pulmonare, cât și a restului organismului. Fumătorii, din păcate, fac mai frecvent cancere, atât pulmonare, cât și în alte locuri ale corpului și, din nefericire, nu există fumător care să scape de BPOC. Aceasta este o boală cronică invalidantă, cu impact major asupra funcției pulmonare și care duce la o scădere impresionantă a calității vieții și a rezistenței la efort. Toți marii fumători ajung în timp să respire greu, să nu mai poată să se miște , să răcească frecvent și, în general, să aibă o calitate a vieții proastă. Iar calitatea scăzută a vieții lor va influența și viețile prietenilor, rudelor și ale membrilor familiilor”, spune medicul pneumolog Lavinia Danciu.

La rândul său, dr. Adriana Rădulescu, medic la Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu, atrage atenția că „fumul de țigară conține 200 de substanțe toxice, din care 50 cancerigene”, iar „la 50 de ani, fumătorul are capacitatea respiratorie a unui nefumător la vârsta de 75 de ani”

„Fumatul este o boală prin complicațiile și efectele nocive pe care le are asupra stării de sănătate. Fumatul provoacă mai multe decese decât consumul de droguri ilegale, accidentele de circulație, sinuciderile și decesele prin SIDA la un loc. Bolile cauzate de fumat nu respectă niciun organ. Cele mai frecvente afecțiuni cauzate de fumat sunt cancerul bronho-pulmonar (90% din decesele prin această formă de cancer au drept cauză fumatul), BPOC – bronhopneumopatia obstructivă cronică (80% dintre pacienții cu BPOC sunt fumători), bolile cardio-vasculare, astmul bronșic, infertilitatea, diabetul, degenerescența maculară. La 50 de ani, fumătorul are capacitatea respiratorie a unui nefumător la vârsta de 75 de ani. Fumul de țigară conține 200 de substanțe toxice, din care 50 cancerigene, precum acetonă, amoniac, acid cianhidric, acid sulfuric, plumb, crom, mercur. Decideți, așadar, să prețuiți sănătatea!”, declară Dr. Adriana Rădulescu.

Dr. Ioan Drăghilă, Medic pneumolog Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu spune că utilizarea țigării electronice sau a altor dispozitive de vaping produce aceleași efecte dăunătoare asupra organismului.

„Fumatul modern” (cu tutun încălzit – IQOS sau cu amestecuri care conțin nicotină), cu toate că înlătură unele inconveniente ale fumatului clasic (de țigarete, pipă), reprezintă o profundă amăgire, întrucât produce aceleași efecte dăunătoare asupra organismului. Utilizarea țigării electronice sau a altor dispozitive de vaping (cu vapori) determină recrutarea de victime mai ales din rândul adolescenților. De altfel, a apărut o nouă boală, definită cu termenul EVALI ( E-cigarette or vaping use-associated lung injury). Prin urmare, evitarea începerii fumatului, indiferent sub ce formă sau sistarea acestuia reprezintă atitudinea cea mai benefică pentru sănătate”, precizează dr. Ioan Drăghilă.

La nivelul Spitalului de Pneumoftiziologie, în ultimii 3 ani au fost spitalizați peste 100 de pacienți cu cancer bronho-pulmonar și aproximativ 750 de persoane cu BPOC, afecțiuni al căror principal factor de risc este fumatul.

„Sănătatea plămânilor populației este o permanentă prioritate pentru spitalul nostru. În calitate de manager al unei unități sanitare în care sunt tratate patologii pulmonare, știu că foarte multe boli sunt o consecință directă a fumatului. Bronhopneumopatia Obstructivă Cronică (BPOC) și cancerul bronho-pulmonar sunt cele mai frecvente afecțiuni cronice cauzate de consumul de tutun. De asemenea, fumatul influențează negativ toate bolile respiratorii. De aceea, trebuie să fim conștienți că prin fiecare țigară pe care alegem să o fumăm pierdem minute din viața noastră, pierdem sănătate, pierdem vitalitate. Alegeți astăzi să renunțați la fumat, iar medicii specialiști din spitalul nostru vă vor fi alături și vă vor susține!”, a declarat Alina Graur, Manager Spitalul de Pneumoftiziologie Sibiu.

Campania antifumat este cu atât mai necesară cu cât ne aflăm în pandemia COVID-19, iar studiile efectuate până în prezent sugerează că fumatorii prezintă un risc mai mare de a face forme severe de COVID-19 comparativ cu nefumătorii, pacientii spitalizați necesitând internarea în secția ATI și ventilație mecanică, iar evoluția bolii poate duce în final la deces.

„Nu a existat niciodată un moment mai bun pentru a renunțarea la fumat decât în timpul pandemiei COVID-19. COVID-19 a însemnat peste 26.000 de decese in România într-un singur an. Consumul de tutun înseamnă, în fiecare an, peste 36.600 de decese. Acestea sunt cifre care arată atât rolul covârşitor pe care îl are tutunul în producerea şi perpetuarea bolilor cronice în România, cât și, în egală măsură, nevoia de politici ferme, consecvente și coerente de reducere a acestui impact devastator”, transmite Ramona Brad, Director Inițiativa 2035 fără Tutun.

TEL VERDE STOP FUMAT GRATUIT – 0800 878 673
La nivel național există Programul STOP FUMAT, ce include TelVerde: 0800 878 673. Este un număr de telefon gratuit, la care orice persoană interesată de renunțarea la fumat, unde va intra în legătură cu un specialist (medici și psihologi).
Ziua Mondială fără Tutun este un moment prielnic de a conștientiza riscurile la care se supun fumătorii cu fiecare tigară consumată. Renunțarea la fumat este o provocare în plus ținând cont că stresul social și economic survenit ca urmare a pandemiei, inclusiv riscul unor forme severe de infecție cu COVID este mai mare la fumători decât la nefumători. Cu această ocazie fac apel către toți românii, către toți sibienii, să acceseze cu încredere TelVerde care oferă servicii de consiliere psihologică atât în momentul luării deciziei de renunțare la fumat, cât și pe parcursul etapelor pe care le parcurge un pacient pentru a renunța la fumat. Centrele antifumat stau la dispoziția fumătorilor, la fel ca și Centrul Antifumat din Institutului de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București unde pe lângă consiliere psihologică, consultul medical oferit asigură prescrierea de medicamente specifice renunțării la fumat. Azi trebuie să conștientizăm tot mai mult că trebuie să alegem un mod de viata sănătos, O VIAȚĂ FĂRĂ FUMAT!, a declarat dr. Ana-Luiza Iorga, Coordonator Centrul Antifumat din Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta din București.
Programul Național Stop Fumat, un program al Ministerului Sănătăţii, a luat fiinţă în 2007 şi este coordonat de Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta”. Susţinut cu ajutorul unei echipe de peste 60 de medici şi psihologi din peste 20 de oraşe din România, programul îşi propune să le ofere persoanelor care fumează acces la un tratament complet, ce îmbină consiliere psihologică de specialitate cu tratament medicamentos, pentru a-i ajuta să renunțe la fumal. Sfaturile specialiștilor StopFumat respectă în totalitate recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, aliniindu-se altor programe de acest gen desfășurate pe tot globul.
Astfel, programul Naţional Stop Fumat include:
O linie telefonică cu apel gratuit (cunoscută sub numele de TelVerde: 0800 878 673) – orice persoană interesată de renunțarea la fumat poate apela această linie și intra în legătură cu un specialist pentru a primi mai multe detalii
Consiliere psihologică privind renunţarea la fumat, sub forma unor întâlniri periodice cu un psiholog
Acces la medicamente gratuite ce ușurează procesul de renunțare la fumat.
Detalii despre programul Stop FUMAT și centrele antifumat din țară sunt disponibile pe www.stopfumat.eu
În anul 2020 s-a constatat o creștere cu 11,3% a numărului de persoane care apelează gratuit linia telefonică „Tel Verde – STOP FUMAT” față de anul precedent. De asemenea, în anul 2020 s-a constatat o crestere a numărului de persoane care au accesat informatiile în mediul virtual față de anul 2019 – de 118%. A scăzut însă cu 38% numărul de persoane care au beneficiat de tratament medicamentos în vederea renunţării la fumat față de anul precedent. Astfel, numărul persoanelor care au beneficiat gratuit de terapie medicamentoasă specifică antifumat, prin programul STOP FUMAT a fost de 304, dar numai 139 dintre aceștia (45%) au reușit să renunțe la fumat.
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) estimează că în prezent există 1,3 miliarde de fumători adulți. Conform ultimelor date, la nivel global, 8 milioane de decese pe an sunt cauzate de fumat, iar alte aproape 1 milion de persoane expuse la tutun, care fumează pasiv, mor anual. Prevalenţa consumului de tutun în regiunea europeană a OMS (29% pentru populaţia ≥15 ani), este cea mai mare, comparativ cu restul regiunilor, indicatorul fiind mai ridicat în cazul sexului masculin.
Conform Studiului Global privind Tutunul la Adulți (GATS) 2018, în România, 30,0% (5,5 milioane) dintre adulți se declară fumători curenți de țigări (39,5% dintre bărbați și 21,2% dintre femei).

Beneficiile renunțării la fumat apar imediat:
– După 20 de minute de la fumarea ultimei țigări, tensiunea arterială ajunge la nivelul celei dinainte de a se fuma, iar temperatura extremităților revine la normal.
– După 8 ore, nivelul monoxidului de azot și nivelul oxigenului din sânge ajung la normal
– După 24 de ore, scade riscul de accidente vasculare și moarte subită
– După 48 de ore gustul și mirosul se îmbunătățesc
– După 72 de ore se simte o îmbunătățire a respirației
– După 2-3 săptămâni se ameliorează circulația sangvină și funcția pulmonară
– După 1-9 luni, tusea și senzația lipsei de aer se diminuează considerabil
– După 10 ani, riscul de cancer bronho-pulmonar se reduce la 50%
– După 15 ani, riscul de a dezvolta boli coronariene este similar cu cel al unui nefumător