Pe măsură ce citesc documente şi fac legături între diverşi aleşi locali din comuna Şelimbăr şi investitorii imobiliari din zonă mi se face părul măciucă. Realitatea încrengăturilor de la Şelimbăr este mai ceva decât un roman poliţist. Iar ancheta demarată de DNA şi încă în desfăşurare asupra fostului primar Maricuţa, alături de actualul primar Grecu se pare că nu a speriat rechinii imobiliari din zonă. Cum să îi sperie, dacă după demararea anchetei, la alegerile locale din 2016 aceştia şi-au impus suficienţi consilieri locali din PNL şi PSD care să le asigure controlul deciziiilor luate de Primărie.

Ancheta mea a scos deja la iveală legături ale unor consilieri locali cu oameni de afaceri din domeniul imobiliar. Chiar situaţii când consilierii sunt acţionari în firme care construiesc în Şelimbăr. Oare cum îşi votează în Consiliul Local propriile proiecte? Primarul Marius Grecu a spus-o de câteva ori în Primărie şi în şedinţele de Consiliu Local că lucrează în „cea mai ascultată instituţie”. Se referă la interceptările făcute în dosarul DNA, deşi el suspectează se pare că acestea încă se mai fac. Şi are dreptate, dosarul arhitectului şef de săptămâna trecută ne arată că interceptările au continuat la Primăria Şelimbăr.

Am încercat să înţeleg cine are de câştigat din îndepărtarea arhitectului şef al Şelimbărului. Am detaliat într-un alt editorial argumentele mele. Am aflat însă între timp că problema este mult mai complexă. Arhitectul şef a învăţat zilele acestea o lecţie: cu rechinii imobiliari nu te pui. Pentru că ei controlează nu doar politicienii locali, ci se pare şi poliţişti. Caracatiţa de care vorbesc la Şelimbăr este una extrem de complexă şi include firme de construcţii cu 1-2 angajaţi care primesc contracte de la Primărie de sute de mii de lei, firme care dezvoltă blocuri şi unde consilieri locali sunt acţionari, firme care facilitează vânzarea de apartamente ale noilor dezvoltatori deţinute tot de consilieri locali, poliţişti care construiesc alături de firmele respective – asociaţi indirect prin mama, sora, soţia etc

Încep să înţeleg de ce procurorilor DNA le ia atât timp să ducă în instanţă dosarele. Şi înţeleg de ce alţi procurori locali au refuzat să preia un dosar fabricat pe strada Revoluţiei. Dar mereu se găsesc oameni atraşi de caracatiţă, chiar şi în procuratura Sibiu. Mai ales când te ştii cu musca pe căciulă sau când un poliţist te ştie cu musca pe căciulă…

Primarul Grecu era în concediu zilele trecute. Subit. Omul simte ceva. Dosarul făcut arhitectului şef este de fapt şi o lovitură de imagine dată primarului. Indirect. Din nou revin cu întrebarea: cine are acest interes? Poate un contracandidat din propriul partid? Că ştiu cel puţin o persoană care 3 ani l-a tocat mărunt pe primarul Grecu în Consiliul Local şi în postări pe Facebook, iar de când Grecu a intrat în PNL şi a devenit opţiunea liberală la primăria Şelimbăr, persoana înghite în sec. A bătut pe la uşa altui partid, dar degeaba.

Mai grav, în ancheta mea când descopăr că un politician local are întâlniri dese cu un membru al unei grupări mafiote locale. Şi descopăr că „mafiotul” a fost de bază în campania electorală din 2016. Normal, omul îşi vrea răsplata. Dar politicanul se spală pe mâini şi îl mai atrage şi în cursă penală. Nu se va răzbuna „mafiotul”? Mai ales într-o comună bogată ca Şelimbărul, unde Poliţia a arestat acum un an nişte oameni care vindeau droguri.

Dar toate acestea sunt crâmpeie de anchetă. Este un volum uriaş de informaţii şi legături: politic – afaceri – poliţie – procuratură. Şelimbărul este miza finală a tuturor celor din caracatiţă: exploatarea zonei pentru resursele financiare ce le aduce unora. Indiferent de cei sacrificaţi pe parcurs. Un fel de Vest Sălbatic modern, în care legea se aplică tot mai greu sau devine prin reprezentanţii ei parte a caracatiţei.